RSS

Tag Archives: terapie

Tehnici de terapie comportamentala aplicata la copilul cu autism

ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE PERAPEUTICA IN AUTISM in parteneriat cu
CABINETUL INDIVIDUAL DE PSIHOLOGIE PORA LOREDANA – RAMONA

Tematica cursului:
Caracteristicile copilului cu tulburari din spectrul autist
Terapia comportamentala ABA
-principii de terapie
-discrete trial (cerinta – comportament – consecinta), prompt, recompense
-ABC (antecedent – comportament – consecinta). Modificarea comportamentala.

Alcatuirea planului de interventie – alegerea programelor
Dezvoltarea abilitatilor cognitive.
Alcatuirea programelor de autoservire (masa, toaleta, imbracat, spalat etc).
Joc si socializare.
Dezvoltarea limbajului receptiv – intelegerea instructiunilor, recunoasterea obiectelor, actiunilor, persoanelor, emotiilor, mediului inconjurator.
Dezvoltarea limbajului expresiv: verbal, gestual, prin imagini.
PECS (Picture Exchange Communication System) – comunicarea cu ajutorul imaginilor
Fazele PECS:
1. etapa I. schimbul de imagini
2. etapa II. dezvoltarea spontaneitatii
3. etapa III. discriminarea imaginilor
4. etapa IV. structura propozitiilor
5. etapa V. raspunde la intrebarea “Ce doresti?”
6. etapa IV. dezvoltarea limbajului “Eu vreau…”Eu vad…”, “Am ceva”
Relatia PECS – ABA, PECS – limbaj verbal si comunicare

Gesturi in comunicare
Limbajul verbal: Imitarea verbala, promovarea limbajului, limbajul functional.

Trainer: psih Daniela Martinescu, specializare in terapia si recuperarea copiilor cu autism
Consultant Analiza Comportamentala Aplicata (ABA).

Informatii si inscrieri: Ramona Pora –  ramona.pora@hr-professional.ro, tel: 0724.526.364 sau terapie_in_autism@yahoo.com
Se acorda diploma de participare. Nu se acorda credite.

 
Leave a comment

Posted by on 11 June 2009 in Evenimente

 

Tags: , , , ,

Asteptari de la terapia de cuplu

Adesea sunt intrebata de catre potentiali clienti sau de catre cunoscuti ce presupune terapie de cuplu? Cum ar putea aceasta terapie sa-i ajute?
În primul rand este foarte important care sunt asteptarile cuplului care vine la terapie, de aceea in prima sedinta, aceea de cunoastere si evaluare, este bine sa se discute despre acestea. Multe cupluri cred sau se asteapta ca un psiholog terapeut sa detina toate raspunsurile si mai ales sa detina o bagheta magica cu care sa repare relatia indiferent de stadiul in care se afla aceasta.
În realitate lucrurile nu stau chiar asa. Atunci cand un cuplu se decide sa mearga la terapie de cuplu este necesar sa stie ca va trebuie sa depuna niste eforturi pentru ca relatia lor se devina mai buna. Daca cuplul nu indeplineste cerintele, nu-si respecta programarea si nici nu are de gand sa faca nimic din ceea ce-i recomanda terapeutul sau face doar partial, atunci rezultatele sunt pe masura.
Personal imi place sa le dau clientilor mei urmatorul exemplu – atunci cand mergi la medic, acesta iti prescrie un tratament, pe care, daca doresti sa te insanatosesti, este necesar sa il urmezi. Daca nu, sanatatea ta nu se va imbunatati.  La fel este si in terapia de cuplu, ca de altfel in orice tip de terapie.
Sunt cupluri care plaseaza responsabilitatea salvarii relatiei lor unui terapeut si desi afirma ca sunt dispusi sa faca totul ca sa-si salveze relatia, in realitate nu sunt dispusi sa treaca mai departe de nivelul vorbelor.  Acestia nu vor reusi sa-si imbunatateasca relatia decat in momentul in care, realmente, vor face ceva.
De asemenea, un alt mit este acela ca terapia de cuplu intotdeauna impaca oamenii si repara relatiile. Dar, in realitate, nu este mereu asa. Sunt si cupluri care descopera ca nu mai au ce sa salveze, sau care descopera ca pentru viitor isi doresc lucruri diferite si impreuna nu le pot realiza, sau care inteleg ca despartirea ii va ajuta mai mult decat mentinerea relatiei si lista poate continua.
In cadrul terapiei de cuplu, psihologul ii ghideaza pe cei doi, ii ajuta sa-si comunice nemultumirile (dar nu sub forma reprosului), sa-si faca cunoscute asteptarile intr-o discutie matura, sa recunoasca ceea ce pot face din ceea ce asteapta celalalt. Este bine sa stiti ca nu conteaza cine a gresit mai mult si cine este mai vinovat, atunci cand o relatie merge bine este meritul celor doi, nu doar al unuia; la fel si cand lucrurile merg prost. Mai important este ce poate face fiecare pentru relatie si ce este dispus sa faca din ceea ce ar putea face.
Terapeutul va poate arata unde gresiti, ce ar trebui sa schimbati, va poate explica de ce faceti intr-un anume fel unele lucruri etc dar fara vointa voastra autentica de a va salva relatia, rezultatele vor intarzia sa apara.
Intotdeauna resursele sunt in voi numai ca sunt momente in viata cand se intampla sa va indepartati de aceste resurse si aveti nevoie de ajutor pentru a regasi drumul catre voi insiva.

 

Tags: , , , , , , , ,

Terapie prin scris

Fiecare dintre noi s-a confrutat, macar o data, cu o perioada mai grea in viata. Fiecare a avut momente in care a simtit nevoia sa vorbeasca, sa exprime in cuvinte toata frustrarea, mania, nemultumirea, furia sau, din contra, fericirea, entuziasmul, multumirea. Au fost momente in care nu aveam cu cine sa impartasim bucuria sau durerea, au fost momente in care trebuia sa pastram un secret si simteam ca explodam, au fost si momente in care nu putea sa spunem nimic pentru ca i-am fi ranit pe ceilalti, dar au fost momente in care nu am putut sa deschidem gura, parca ar fi fost inclestata. Iar cuvintele au ramas de fiecare data suspendate parca,  sacaindu-ne zile intregi. Vroiau sa iasa, vroiau sa fie libere iar noi le tinem prizoniere in interiorul nostru, simtind cum acest lucru ne macina la fiecare ceas.
Si atunci am ales sa le impartasim universului, asternandu-le pe o coala de hartie si astfel ne-am eliberat.
A scrie despre ceea ce simti, ce crezi, ce vrei, ce te apasa  este ca si cand i-ai povesti unui bun prieten, intotdeauna disponibil,  care niciodata nu te cearta, nu te critica, nu te intrerupe si te intelege, de fiecare data. Asezand pe hartie ceea ce te apasa, te ajuta sa-ti pui ordine in ganduri, sa vezi mult mai clar situatia si posibilele solutii, sa te detensionezi,  sa realizezi ca lucrurile nu sunt asa grave cum pareau, sa simti ca ai scapat de o povara. Este ca si cand tot ceea ce ai scris nu-ti mai apartine, ai scapat, te-ai eliberat.
Poeziile, jurnalele, povestile reale sau fictive vorbesc, pana la urma, despre noi, despre ceea ce simtim, despre ceea ce vrem sa impartasim altora sau despre noi, pur si simplu, asa cum nu ne cunoaste nimeni. Ne ascundem in spatele penitei, dar ce conteaza atata vreme cat acest lucru ne face sa ne simtim mai liberi, mai impacati cu noi, mai echilibrati.
Cercetarile efectuate in domeniu, inca din 1970, au descoperit ca scrisul ca metoda terapeutica s-a dovedit util in traume, abuzuri, depresie, cancer. S-a aratat ca dupa o sedinta de 20 de minute de terapie prin scris, zilnica, te simti cu totul altfel, simti ca ai reluat controlul asupra propriei vieti.
Un alt beneficiu este legat de recitirea, dupa o vreme, o gandurile scrise in momentele critice si dovada momentului prezent ca acele clipe au trecut. Acest fapt creste increderea in sine  si dovedeste ca puterea este in interiorul nostru, acolo vom gasi resursele necesare pentru a zambi si maine.

 
 

Tags: , , , , ,

Terapie prin ras

A rade este mai mult decat un act placut, rasul este benefic pentru minte, trup si suflet.  Unde mai pui ca nu te costa nimic si mai mult de atat, este contagios, ca si cascatul. Dar oare sa fie rasul un medicament?
Un studiu arata ca un copil zambeste in medie de  de 40 de ori pe zi in timp ce un adult gaseste  extrem de putine motive de a zambi intr-o zi.

Rasul scade presiunea sangelui, imbunatateste sistemul imunitar, reduce stresul, elibereaza endorfine (“drogul natural” al fericirii), relaxeaza muschii, reduce durerea, favorizeaza oxigenarea organismului, imbunatateste capacitatea respiratorie si ajuta la mentinerea unor relatii sanatoase cu ceilalti.

Rasul ajuta la vindecarea afectiunilor psiho-somatice, creste rezistenta la stress, alunga depresia, amelioreaza valorile glicemiei, creste imunitatea, genereaza o stare de bine fizica si psihica, reduce anxietatea, imbunatateste performantele profesionale, creste libidoul, ajuta la arderea de calorii.
De asemenea, studii recente au aratat ca rasul vindeca sau amelioreaza unele forme de cancer, nevroza, reumatismul, insomnia.
Mai mult, s-a observat ca persoanele vesele care obisnuiesc sa rada des se imbolnavesc mai rar.
Rasul este indicat si la serviciu pentru ca destinde atmosfera, imbunatateste spiritul de echipa si relatiile dintre colegi, momentele vesele pe care le au in comun ii unesc si sporesc randamentul.

Terapia prin ras se realizeaza, in general, in grup si cuprinde diverse jocuri sau activitati care au simplul scop de a provoca rasul. Obiectivul principal consta in stranirea rasului in hohote. La inceput se practica exercitii de respiratie, apoi se rade la comanda, mecanic, simulat, pentru ca intr-un final intregul grup sa rada in hohote.

Cei care nu au timp de miscare fizica, este bine sa stie ca 10 minute de ras relaxeaza organismul si reprezinta echivalentul a 30 de minute de mers pe bicicleta.
Femeile ar trebui sa stie ca rasul le face mai frumoase, si nu doar pentru ca barbatii prefera prin excelenta femeile vesele ci si pentru ca rasul antreneaza muschii fetei realizand un adevarat masaj facial care ajuta la pastrarea frumusetii tenului.

Terapia prin ras este contraindicata in urmatoarele cazuri: pentru femeile insarcinate (in cazul unei sarcini cu risc), glaucom, hernie abdominala, hipertensiune arteriala, afectiuni cardionavasculare, interventie chirurgicala abdominala.

 

Tags: , , , , ,

Dependenta de munca

Se vorbeste din ce in ce mai mult despre dependenta de munca. In general este privita ca un lucru negativ, dar pe de alta parte este singura dependenta acceptata de societate, religie sau educatie. Diane Fassel numea dependenta de munca, « cea mai curata dintre toate dependentele »Orice companie are ca scop principal cresterea productivitatii, iar oamenii dependenti de munca ajuta foarte mult in acest sens. De asemenea, astfel reusesc sa castige foarte bine in cele mai multe cazuri obtinand pe langa si aprecierea si respectul superiorilor. Termenul de « dependent de munca » a fost pentru prima oara folosit la sfarsitul anilor 60`. Dependenta de munca nu seamana cu cea de droguri sau alcool deoarece presupune o serie de actiuni si interactiuni. Este similara, mai degraba, dependentei de sex sau celei jocuri de noroc.

Munca este privita drept un mijloc de implinire personala si dezvoltare psihologica. Daca munca le ofera satisfactii de alta natura decat financiara cu atat mai repede ajung oamenii dependenti de munca. De asemenea daca munca in care sunt implicati se impleteste cu pasiunile si hobby-urile lor este de asteptat ca timpul liber sau pentru relaxare sa fie ocupat de munca. Dependentii de munca isi iau mereu de lucru acasa si ajung astfel, fara sa-si dea seama, sa-si neglijeze familia si prietenii. Sunt genul de oameni care nu pot merge in concediu pentru ca nu stiu sa se relaxeze, sau pentru ca vorbesc doar despe munca lor, gandindu-se oare ce se mai intampla la birou in lipsa lor.

Astfel, dependentii de munca ajung sa trasforme munca intr-un comportament compulsiv, adaugandu-si in permanenta noi sarcini de facut pentru fiecare zi. Dependentii de munca sunt mereu grabiti si par a fi contracronometru din dorinta de a indeplini toate sarcinile propuse pentru o zi. Se simt vinovati cand nu pot realizeaza un obiectiv propus sau cand nu pot lucra ceva si devin nervosi cand lucrurile nu ies cum anticipasera. De asemenea, nu le plac sabatorile religiose de peste an si nici datele importante din viata lor sau a prietenilor, de care de altfel mereu uita. Ca in orice dependenta, cel in cauza nu considera ca este ceva in neregula cu el, ba mai mult, ii considera pe cei care nu stau peste program si care nu se implica atat ca ar fi neseriosi..

Cauzele dependentei de munca ar putea fi multiple. Pe de-o parte poate fi vorba despre o stima de sine scazuta, de nevoia permanenta de a face cat mai mult si cat mai bine pentru a-si demonstra ca este o persoana de valoare. O alta cauza ar fi teama de esec, teama ca oricand cineva mai bun ii poate lua locul asa ca trebuie sa fie mereu in top. De altfel, dependenta de munca poate fi o modalitate prin care fugim de noi insine sau de viata personala care nu ne ofera nici un fel de satisfactie. Cu atat mai mult cu cat este mai usor sa-ti gestionezi munca decat viata privata. La origine, dependentii de munca pot fi copii care au fost excesiv rasfatati si se trezesc intr-o lume ostila la care nu stiu sa se raporteze.

Astfel aleg sa se refugieze in munca. Sau sunt fosti copii crescuti fara iubire si drept urmare nu cunosc si partea emotionala a vietii. Persoanele dependente de munca pun accent pe logica si intelect mai degraba decat pe sentimente. Le lipseste entuziasmul, fiind detasati de partea sentimentala din ei.
In timp dependenta de munca duce la absenta vietii sociale si la pierderea prietenilor ; dificultati de comunicare, ; stari depresive ; tulburari intestinale ; tulburari de somn ; probleme cardiace ; atacuri de panica ; accidente vasculare cerebrale ; pierdere excesiva in greutate etc.
Primul pas in tratare, ca in orice dependenta, este recunoasterea. Se va reduce treptat volumul de munca, renuntand la statul peste program si la munca din weekend.

Timpul liber va fi petrecut cu familia ori prietenii, sau avand un hobby. Indiferent de modalitatea de a petrece timpul liber, scopul este de relaxare, destindere si incarcare a bateriilor. Daca dependentul se afla intr-o stare grava si nu poate renunta cel mai indicat este sa apleze la un psiholog. Dar este bine de stiut ca reusita depinde foarte mult si de vointa.

 

Tags: , , , , ,

 
%d bloggers like this: