RSS

Tag Archives: psihologie

Infertilitatea si cauzele emotionale

Atunci cand vorbim de infertilitatea feminina, facem referire la incapacitatea femeii de a obtine o sarcina dupa mai bine de un an sau doi de incercari. In ultima vreme, auzim adesea de situatii in care, desi sanatoasa din punct de vedere medical, o femeie nu poate ramane insarcinata.

Analizele medicale atesta sanatatea femeii si o inscriu cu succes in cursa pentru a deveni mama, insa aceasta nu ramane gravida. Dupa ce cauzele de natura medicala au fost excluse, este important sa aruncam o privire si asupra altor factori. Infertilitatea feminina poate avea si cauze de natura psihologica sau emotionala. De aceea, este foarte important a se consulta si un psiholog. O femeie se poate confrunta cu teama de maternitate ca urmare a unei copilarii nefericite sau a unei relatii deficitare cu mama, chiar si in prezent.

Traumele din copilarie si infertilitatea

O copilarie marcata de lipsa iubirii, de respingere sau de abandon, de povesti despre cat de dificil este sa fii mama, despre cat de periculos poate fi sa aduci pe lume un copil ori despre cum se sfarseste viata femeii cand apar copiii, toate pot fi traumatizante. Drept urmare, desi in plan constient femeia isi doreste foarte mult un copil, aceste temeri, de cele mai multe ori inconstiente, pot provoca blocaje care o impiedica sa ramana insarcinata.

Multe femei se tem ca, odata cu sarcina, nu vor mai fi la fel de atractive, iar acest fapt va face ca partenerul sa nu mai fie interesat de ele. Mai mult, se gandesc ca un copil le va solicita atat de mult incat nu vor mai avea timp pentru a-si rasfata sotul, iar acesta nu le va mai iubi ca inainte.

Citeste mai mult aici

 

Tags: , , ,

Cat de mult conteaza psihicul cand urmezi o dieta

Oricine, femeie sau barbat, isi doreste sa arate cat mai bine, sa se simta bine si sa fie sanatos. Kilogramele in plus sunt o povara pentru oricine. Atunci cand nu ne confruntam cu o problema de natura medicala, care ne impiedica sa slabim, puterea este in mainile noastre.
Pentru a scapa de povara kilogramelor, avem nevoie de o alimentatie echilibrata, de o gandire pozitiva si de un stil de viata sanatos, in care sa nu uitam niciodata ca suntem ceea ce gandim. Mintea noastra face si desface. Nu exista niciun aspect al vietii in care sa nu fie implicat psihicul. Gandurile noastre sunt extrem de importante, pentru ca ele ne dicteaza comportamentul, iar felul in care ne purtam ii determina pe ceilalti sa ne trateze intr-un anumit fel. Daca credem despre o dieta ca nu va da rezultate, dar totusi o incercam, cu siguranta nu va da rezultate. Daca gandim ca dieta este buna si suntem increzatori, vom avea si rezultate pe masura.

Unele dintre ganduri, cele toxice, ne pot influenta greutatea. Ganduri ca „mancarea ingrasa”, „as manca, dar nu am voie, ca ingrasa”, „voi fi mereu gras/a”, „asa sunt eu, gras/a” nu numai ca reprezinta un obstacol in lupta cu kilogramele, dar afecteaza calitatea vietii, pentru ca intretin o imagine si o stima de sine scazute.

Citeste mai mult aici.

 

Tags: , ,

A fi fericit sau a avea fericire?

La intrebarea cine esti tu, unii raspund cu mare incantare despre ce au, despre cat de abili au fost in a agonisi bunuri materiale de mare valoare si mereu in tendinte. Despre cate case au, cate masini au schimbat sau detin, despre hainele firmate, vacantele exotice, telefoanele destepte si tot asa. Pentru unii a fi se confunda cu a avea. Cu cat ai mai mult cu atat esti mai mult, esti cineva, esti valoros, ai un cuvant de spus, esti un model, esti fericit. Insa, oare chiar asa este? Valoarea unui om sta in ce are si cat are? Este un om valoros in sine, pentru ca a stiut sa-si faca un statut pe baza averii acumulate?

Cei care confunda a fi cu a avea se simt valorosi nu prin ceea ce sunt ei, deposedati de bunurile agonisite, ci impreuna cu acestea, ca si cand ar face parte din ei. Ca si cand ceea ce ai iti da valoarea, nu ceea ce esti. Nu conteaza calitatea ta umana, valoarea ta cuantificata in cat de evoluat si dezvoltat esti ca om, conteaza calitatea cuantificata in bunuri. Si daca ar fi sa fie asa, de ce majoritatea acestor oameni atat de valorosi material, nu sunt fericiti? De ce nu se pot ingriji si de sine cu adevarat? De ce investesc numai in ambalaj?

Poate pentru ca au fost invatati de mici ca daca nu ai, nu existi? Ca daca nu detii esti slab, inferior, detestabil? Poate pentru ca li s-a spus ca oricat ai avea nu este de ajuns? Sau sunt copii care nu au avut si acum compenseaza? Sau poate ca sunt atat de neimpliniti sufleteste incat nu vor sa investeasca decat in lucruri care sa le aduca placere dupa placere, de moment. Decat in ceea ce se vede lesne cu ochiul liber.
A avea nu este sinonim cu a fi. A fi nu este ceva perisabil, nu este ceva ce se poate pierde, ceva ce se demodeaza. Esti sau nu esti.

Cei care au sau lupta pentru a avea au si o filosofie de viata care le argumenteaza vanatoarea dupa comori. Multi cred ca averea ii recomanda in orice cursa si sunt de-a dreptul afectati cand pierd desi aveau toate sansele pentru castig. Erau valorosi. Isi permiteau, aveau imaginea potrivita.
Traim vremuri in care daca nu ai, nu esti, de cele mai multe ori, pentru ca aceasta confuzie este intretinuta de societatea in care traim. Pentru a fi trebuie sa ai si cand spun sa ai nu ma refer la tot ce iti trebuie, ci la mult peste tot ce iti trebuie, nu ma refer la a-ti usura viata, ci la a iesi in evidenta, a te face remarcat.

Stim sa facem diferenta intre a avea si a fi? Conteaza? E important sa fii sau sa ai?
Stim sa facem diferenta intre a avea si a avea in exces? Ne face mai fericiti?
Pentru ca pana la urma la aceasta se reduce tot, la fericire, la a fi fericit. In viata cel mai mult este despre fericire, oricat de generic ar suna. A avea mai mult, cat mai mult ne face mai fericiti? Putem sa fim fericiti daca avem? Voi ce credeti? Si va intreb pentru ca personal am vazut oameni care au mult si nu sunt fericiti si oameni care au putin si sunt fericiti. Cu siguranta depinde ce si cat iti doresti, dar daca iti doresti mult si ai mult, de ce nu esti fericit? Oare nu pentru ca a avea nu este sinonim cu a fi? Voi ce credeti?

 
 

Tags: ,

Stresul si tulburarile digestive

Stresul face parte din viata noastra fie ca vrem, fie ca nu vrem. Acesta poate fi provocat de o multitudine de factori din jurul nostru, cum ar fi surmenajul fizic si psihic, oboseala, anumite afectiuni, dezechilibre alimentare, schimbari extreme de temperatura, frustrari si lista poate continua.

Dupa cum se poate observa, nu exista palier al vietii noastre care sa nu constituie la un moment dat sursa de stres. Acesta are consecinte nefaste atat in plan psihic, cat si in cel somatic: cauzeaza dureri de cap, tensiune, dificultati respiratorii, palpitatii, tulburari digestive, tulburari ale memoriei, dificultati in luarea deciziilor, nervozitate, iritabilitate, proasta dispozitie, neliniste, agitatie, insomnie. De asemenea, gestionarea incorecta a stresului poate agrava aceste afectiuni.

Stresul nu poate fi evitat, dar poate fi tinut sub control

Tot stresul este responsabil si pentru declansarea afectiunilor digestive, de la gastrita, ulcer pana la sindromul de colon iritabil, insa persoanele foarte emotive sau anxioase sunt mult mai predispuse. Stresul nu poate fi evitat, dar poate fi gestionat corespunzator. Iar pentru aceasta, va oferim cateva metode:

  • Relaxarea! Indiferent cat de ocupati sunteti, este necesar sa presarati in programul zilnic si cateva momente de relaxare pentru a reduce efectele negative ale stresului.
  • Adoptati unui stil de viata cat mai sanatos! Pe langa consumul de fructe si legume, sunt foarte importante miscarea si hidratarea corecta. De asemenea, nu uitati de odihna.
  • Prioritizati-va responsabilitatile! La o prima vedere, tot ce aveti de rezolvat intr-o zi este la fel de important si urgent, insa la o privire mai atenta, lucrurile nu stau chiar asa. Intotdeauna exista lucruri care suporta amanare pana a doua zi. Mai mult, daca va imbolnaviti, veti fi fortati sa recunoasteti ca nimic nu este mai important decat sanatatea.
  • Rasul face minuni! Fie ca este vorba de o sueta cu prietenii sau de o comedie, rasul este cel mai eficient remediu.
  • Apelati la ajutorul unui specialist atunci cand nu mai faceti fata stresului!
  • Orice semn sau simptom acuzati, prezentati-va imediat la medicul curant si nu uitati sa va faceti un set complet de analize pentru a evita orice problema de sanatate!

Tulburarile digestive reprezinta un ansamblu de probleme medicale foarte frecvente, mai ales in ziua de azi. Acestea sunt nici mai mult, nici mai putin rezultatul stresului acumulat. Se pare ca barbatii sunt predispusi afectiunilor gastro-esofagiene, iar femeile, celor de intestin si colon.

Articol aparut in revista Farmacia Ta

 

Tags: , ,

Obsesia pentru o piele bronzata – tanorexie

Fie ca este vara sau iarna, din ce in ce mai multe femei aleg sa aiba pielea bronzata. Cand anotimpul nu o permite, exista alternativa, si anume solarul. Problema este ca aceasta relativ noua preocupare a femeii moderne a devenit dependenta, care are si un nume – tanorexie.

Termenul isi are originea in cuvantul englezesc “tan”, care inseamna bronz. Termenul este folosit in cazul femeilor care petrec ore intregi la solar. De asemenea, aceste femei folosesc produse si lotiuni autobronzante, pentru a-si mentine culoarea maslinie a pielii. Termenul “tanorexie” poate fi interpretat ca fiind o combinatie intre “tan” (bronz) si anorexie. Aceasta dependenta este similara anorexiei nervoase. Persoana in cauza simte ca nu este niciodata suficient de bronzata, asa cum anorexicul nu se simte niciodata suficient de slab.

Cum recunoastem un tanorexic?
Despre tanorexie s-a vorbit prima data in anul 2005, cand un grup de dermatologi a publicat un studiu in care arata ca frecventarea peste masura a saloanelor de bronzat duce la o dependenta similara cu a fumatorilor sau alcloolicilor.
Simptomele tanorexiei nu au fost inca oficial acceptate de catre o comisie medicala. Ele se exprima printr-o anxietate intensa in cazul in care persoana in cauza rateaza o sedinta la solar. De asemenea, semne ar fi si dorinta de a intra in competitie cu alte persoane la fel de bronzate sau mai bronzate, toleranta scazuta la frustrare in legatura cu propria culoare, care este perceputa ca fiind prea alba, abuzul de produse autobronzante, orice pentru a fi cat mai ciocolatiu cu putinta.

Tanorexicul, dependent de solar
Tanorexia intra in categoria tulburarilor dismorfice. Dismorfic inseamna sa te vezi altfel decat esti in realitate sau decat te vad ceilalti. Tulburarea dismorfica presupune o preocupare excesiva pentru propriile aparente, in ciuda asigurarilor atat din partea specialistilor, cat si din partea anturajului.
Ceea ce este ingrijorator este faptul ca cercetarile in domeniu au aratat ca femeile nu frecventeaza solarul doar pentru a da culoare pielii, ci ajung sa fie dependente de razele UVA si UVB. Un studiu in acest sens a scos la iveala faptul ca lumina artificiala a solarului, pe langa efectul bronzant, ofera si o stare de bine, stimuland eliberarea de endorfine in creier. De aceea apare dependenta si “nevoia” de a merge iar si iar. La aceasta concluzie au ajuns cercetatorii observand ca simptomele renuntarii la solar erau similare altor dependente (alcoolul, de exemplu).

Bronz permanent, cu pretul sanatatii
Totodata, specialistii au observat ca numarul de endorfine creste cu cat radiatiile UV sunt mai puternice. Acesta este inca un motiv pentru care oamenii aleg solarul, cu toate ca o ora la solar echivaleaza cu o zi pe plaja.
Ceea ce nu stiu multe femei este faptul ca tanorexia are efecte secundare, iar acestea se observa in imbatranirea prematura a pielii, pigmentari, riduri, alunite modificate, tumori, melanoame sau cancer de piele. De asemenea, exista riscul de aparitie a cataractei sau retinopatiei, in cazul in care nu poarta ochelari speciali, pe durata expunerii.

Tanorexicul are o stima de sine scazuta

Specialistii au observat ca persoanele care sufera de tanorexie au o stima de sine scazuta, nu sunt multumite de corpul lor, multe dintre ele fiind slabe si dependente de nicotina. De aceea, putem afirma ca stima de sine a acestora este dependenta de reactia celor din jur, de ce este la moda si de ceea ce promoveaza podiumurile de frumusete. Pe langa aceste aspecte, este vorba si despre ceea ce promoveaza revistele pentru femei, nevoia de apartenenta la un grup in care pielea alba nu se inscrie in standardele de frumusete acceptate.

Tanorexia afecteaza si barbatii, dar numarul femeilor dependente de bronz este considerabil mai mare.

Potrivit specialistilor, solarul este indicat in unele afectiuni dermatologice, dar acest lucru trebuie facut numai la recomandarea si sub supraveghere medicala.
Este bine de stiut ca a te simti bine in propria piele confera o stare de bine. Oare merita sa ne simtim bine platind un pret atat de mare, propria sanatate?

Articol aparut in revista Farmacia Ta

 

Tags: , , , , ,

Palaria mov

De mult, am citit undeva ceva care mi-a placut foarte mult. Pe vremea aceea nu ma placeam,
credeam despre mine ca sunt prea grasa, prea scunda, prea stearsa. Nu eram, am aflat acest lucru mai tarziu, cand am invatat sa ma accept si sa ma iubesc.
Am cautat, de-a lungul timpului, acele cuvinte pentru a le reciti. Nu le-am mai gasit…pana azi.

Femeia…
La 3 ani: Se priveste si se vede regina.
La 8 ani: Se priveste si se vede Cenusareasa
La 15 ani: Se priveste si vede sora cea urata (Mama, nu pot merge la scoala aratind in halul asta!!)
La 20 de ani: Se priveste si se vede “prea grasa/prea slaba, prea inalta/prea scunda, prea cu parul lins/prea creata”- dar decide sa iasa oricum
La 30 de ani: Se priveste si vede “prea grasa/prea slaba, prea inalta/prea scunda, prea cu parul lins/prea creata”- dar decide ca nu are timp sa se aranjeze, asa ca iese oricum
La 40 de ani: Se priveste si vede “curata” si iese oricum.
La 50 de ani: Se priveste si vede “Sunt eu” si merge oriunde isi doreste
La 60 de ani: Se priveste si isi reaminteste de toti oamenii care nu se mai pot privi in oglinda. Iese si cucereste lumea.
La 70 de ani: Se priveste si vede intelepciune, trisete si abilitate, iese si se bucura de viata
La 80 de ani: Nu mai pierde vremea sa se priveasca. Isi pune palaria mov si iese sa se bucure de lume.
Poate ar trebui, toate, sa purtam mai devreme palaria mov!

Tu ce crezi despre tine? Cand vei purta palaria mov?

 
5 Comments

Posted by on 27 October 2011 in Dezvoltare personala

 

Tags: ,

“Ultima noapte de dragoste. Întâia noapte de amor”

Cam la asta ii era gandul unui licean, la examenul de bacalaureant, la dragoste si amor.
De cateva zile numai despre asta se discuta, tara firbe dupa rezultatele de la bacalaureant. Am urmarit si eu atat in calitate de fost  cadru didactic, de psiholog dar si de fosta liceana.
Evident, acum, se cauta vinovatii. De ce a fost cel mai prost bac din istorie? Cine sunt vinovatii? Dincolo de interesele politice ale acestui scandal, nu trebuie sa pierdem din vedere esenta.
Sincera sa fiu, pe mine m-a frapat reactia unui parinte care a afirmat ca liceenii au fost paziti mai rau ca la puscarie. Asa, si? Cum a influentat acest lucru rezultatele atat de slabe? aveau nevoie de mai multa libertate de manifestare? Ce sa intelegem stimate parinte, ca acesta este motivul pentru care au avut rezultate atat de proaste? Ca nu au putut sa copieze? Acesta este modelul cu care v-ati crescut odrasla? i-ati insuflati deja dragostea pentru furt, pentru fals? Realizati ce greseala faceti?
Ma intreb cati dintre cei care blameaza felul in care s-a corectat sau felul in care acest examen a fost organizat, au avut ocazia sa citeasca o compunere, nu mai mult, a unui licean care a picat bacalaureantul? Va garantez ca dupa multe astfel de lecturari, nu stii daca sa plangi sau sa razi.

Liceul a incetat, demult, sa mai fie locul unde se invata. Elevii merg la liceu ca sa-si etaleze noile achizii (telefoane ultima generatie, bolizi de putere, haine firmate etc) procurate cu sudoarea muncii de catre parintii mult prea ocupati sa mai fie realmente parinti. Mai mult, liceul este locul unde elevii au doar drepturi si profesorii au doar obligatii.
Este inadmisibil sa-i spui elevului ca are si niste obligatii pentru ca automat il stresezi si ii impiedici dezvoltarea armonioasa a personalitatii. Mai mult, te poti trezi cu parintele la scoala sa se lamenteze ca ii surmenezi copilul.
Odraslele noastre au din ce in ce mai putin habar ca exista si altceva de facut decat sa mergi in club, sau la solar, sau la sala (de fitness, nu de lectura)  sau sa iti expui fiecare actiune pe retelele de socializare.
Hai sa fim sinceri! Pe cati dintre parinti ii intereseaza ce fac copiii lor la scoala sau in afara ei? Cati dintre parinti discuta cu copiii lor si stiu realemente care le sunt preocuparile?
Cum crezi ca te poti bucura de ceva de care nu te ocupi? Cum crezi ca poti construi viitorul unui copil fara sa muncesti pentru asta?
Este cel mai prost bac din istorie? Eu as adauga ca este primul bac prost, vor urma si mai rele. Iti dai seama numai daca te uiti la rezultatele examenului de capacitate, care nu au fost atat de mediatizate.

Toate schimbarile anuale survenite in sistemul de invatamant nu au facut altceva decat sa construiasca un mare haos, iar repercursiunile incep sa se vada de acum. Din pacate multe dintre cadrele didactice competente au parasit sistemul pentru un trai decent si recunoastere sociala. Mare parte dintre cei care au ramas sunt suplinitori necalificati sau calificati, dar care schimba institutia de invatamant de la an la an pentru ca nu au continuitate. Pe fondul acestei migratii, elevii sunt din ce in ce mai bulversati si mai nevoiti sa se adapteze unor schimbari continue. Acest fapt are doar efecte negative asupra pregatirii lor.
Asa se face ca in lipsa unei reforme gandite pe termen lung, a unei discipline, a interesului real pentru educatia copiilor nostri, rezultatele vor fi din ce in ce mai proaste iar generatiile din ce in ce mai fashion.

Daca esti parinte si ma condamni pentru ce am scris mai sus, te rog, spune-mi cate ore petrece copilul tau cu tine? Dar citind? Dar facandu-si temele sau lucrand suplimentar? Si cat de des il verifici? Te invit sa ma contrazici pentru ca imi doresc sa cred ca nu este totul pierdut.

 

Tags: , , , ,

 
%d bloggers like this: