Despre casatorie

Intr-un secol in care rata divorturilor a crescut covarsitor te intrebi cat de valoros mai este acest legamant, aceasta promisiune pe care ne-o facem noua, celui sau celei ce urmeaza a ne sta alaturi si tuturor celor ce stau drept martori ai alegerii noastre.
Cercetarile in domeniu ofera o explicatie pentru care casatoria nu mai reprezinta ceea ce reprezenta cu cateva secole in urma. Relatiile romantice dintre un el si o ea au existant mereu dar au fost in general extramaritale si destul de des adulterine. Dragostea a fuzionat destul de tarziu cu mariajul, pana atunci casatoria fiind aranjata si avand la baza motive economice, politice, sociale. Desi lumea a evoluat, in continuare, in lumea neoccidentala, aceasta forma de casatorie inca este dominanta.
O alta forma de casatorie este cea slavagista, in care unul dintre parteneri, in general femeia,  este “cumparata” de catre barbat si urmeaza sa nasca si sa creasca copii, sa se ocupe de majoritatea treburilor casnice, sa nu aiba nici un drept si poate fi vanduta in cazul in care cel carea cumparat-o considera ca nu-i mai este de folosinta. 
In lumea occidentala de acum, casatoria bazata pe dragoste romantica a preluat monopolul. Casatoria bazata pe dragoste presupune libertatea de a alege si egalitatea dintre sexe.
Asupra libertatii de alegere as vrea sa ma opresc. Oare suntem cu adevarat liberi sa ne alegem jumatatea? Nu cumva alegera noastra este constransa si determinata de societate, de familia de origine, de modelele promovate de mass-media, de inconstient?  Mai tot timpul, la baza alegerii noastra sta abilitatea celuilalt de a ne satisface nevoile emotionale. Parintii au o inflenta foarte mare asupra alegerii noastre, nu pentru ca ar trebui sa tinem cont de parerea lor ci pentru ca alegerea noastra va fi dependenta de modul in care ei, parintii nostri, au raspuns nevoilor noastre, de felul in care ne-au ingrijit si ne-au purtat de grija. Astfel vom alege pe cineva care sa le semene sau pe cineva care sa fie  exact opusul lor.
De asemenea, cu totii ne dorim sa fim fericiti si impliniti, sa avem o familie frumoasa iar societatea, de cele mai multe ori prin mass-media ne prezinta modele de familii, modele pe care unii dintre noi, destul de multi, ajung sa si le doreasca si sa faca “alegerea” functie de aceste modele.
Cu cat inaintam in varsta cu atat facem alegeri mai greu si mai rationale, desi le vrem si pline de dragoste romantica, in ceea ce priveste casatoria. De multe ori stim cum trebuie sa arate alesul/aleasa si nu ne abatem de la portretul robot schitat cu grija ani la rand. Numai ca uneori acest portret se dovedeste a fi un impediment pentru ca ne dicteaza alegerile, in mod inconstient, alegeri ce se doresc a fi libere.
Asa ca as indrazni sa spun ca, desi credem ca suntem liberi sa ne casatorim din dragoste romantica, in realitate este tot o casatorie aranjata de societate prin modelele oferite, de familie prin modelul si grija oferita, de portretul jumatatii ideale. Inconstientul face alegerile, mai mult decat constientul. Este adevarat ca gradul de constrangere este cu mult mai mic dar cu siguranta nu exista libertate absoluta in alegere.

 

Secretul, sau puterea gandului

Cu siguranta ati cititi sau daca nu, macar ati auzit despre cartea Secretul scrisa de Rhonda Byrne, sau poate ati vazut filmul. Sincera sa fiu am avut filmul timp de un an pe birou, oferit de cineva, dar nu m-a atras. Am vazut filmul dupa ce am citit cartea. Sceptica fiind, nu m-a convins nici cartea, nici filmul. Apoi am stat si am analizat iar cand am urmarit documentarul “what the bleep do we know” totul mi-a fost mult mai clar.
Se pare ca, cercetari in domeniu spun asta, creierul nu face distinctia intre real si imaginar. Asa se explica de ce un fapt trait creeaza aceeasi emotie ca atunci cand ni-l amintim sau ni-l imaginam. Se pare ca asa functioneaza secretul, sau puterea gandului. Daca vizualizam ceea ce ne dorim, exista sanse foarte mari sa se intample pentru ca creierul nostru nu stie ca nu este real ceea ce vizualizam de fapt, iar in consecinta va incepe sa se comporte ca  atare, ca si cand am avea deja ceea ce ne dorim, ceea ce am vizualizat. De aceea in carte spune ca dupa ce ne dorim si vizualizam, sa ne comportam ca si cand am avea deja lucrul respectiv.
De ce am scris despre acestea? Puterea gandului poate fi folosita in orice domeniu al existentei noastre, chiar si in relatia de cuplu. Decat sa ne concentram pe ceea ce nu merge, pe ceea ce este gresit si sa dam amploare si putere aspectelor negative ale relatie de cuplu, de ce nu am face invers, de ce nu ne-am concentra energia pe ceea ce este bine si pe ceea ce am putea sa facem impreuna, ca si cuplu, pentru a merge si mai bine.
De ce nu putem vizualiza lucrurile bune care urmeaza sa se intample in cuplu si apoi sa se comportam ca si cand se intampla deja, si sa vedem cum evolueaza relatia. 
Exista un experiment care a demonstrat ce putere au gandurile asupra picaturii de apa. Noi, oamenii, suntem 90% apa, credeti ca gandurile noastre nu ne influenteaza? Cu siguranta ati observat acest lucru, dar orgoliul este mai puternic, dorinta de a vedea ca ai avut dreptate chiar si atunci cand esti nefericit, acest dusman al omului care se numeste orgoliu, ne orbeste de multe ori si nu ne lasa sa vedem ca am avea mai multe avantaje daca nu am tine atat de mult sa aveam dreptate.  
Faceti un exercitiu de vointa si incepeti sa vizualizati ceea ce va doriti iar apoi incepeti sa va comportati ca si cand se intampla deja acele lucruri si observati daca felul in care ganditi are efect si asupra voastra, observati daca se schimba ceva in viata voastra, in interiorul vostru, in relatiile voastre cu cei din jur.

 

Tehnici de terapie comportamentala aplicata la copilul cu autism

ASOCIATIA PENTRU INTERVENTIE PERAPEUTICA IN AUTISM in parteneriat cu
CABINETUL INDIVIDUAL DE PSIHOLOGIE PORA LOREDANA – RAMONA

Tematica cursului:
Caracteristicile copilului cu tulburari din spectrul autist
Terapia comportamentala ABA
-principii de terapie
-discrete trial (cerinta – comportament – consecinta), prompt, recompense
-ABC (antecedent – comportament – consecinta). Modificarea comportamentala.

Alcatuirea planului de interventie – alegerea programelor
Dezvoltarea abilitatilor cognitive.
Alcatuirea programelor de autoservire (masa, toaleta, imbracat, spalat etc).
Joc si socializare.
Dezvoltarea limbajului receptiv – intelegerea instructiunilor, recunoasterea obiectelor, actiunilor, persoanelor, emotiilor, mediului inconjurator.
Dezvoltarea limbajului expresiv: verbal, gestual, prin imagini.
PECS (Picture Exchange Communication System) – comunicarea cu ajutorul imaginilor
Fazele PECS:
1. etapa I. schimbul de imagini
2. etapa II. dezvoltarea spontaneitatii
3. etapa III. discriminarea imaginilor
4. etapa IV. structura propozitiilor
5. etapa V. raspunde la intrebarea “Ce doresti?”
6. etapa IV. dezvoltarea limbajului “Eu vreau…”Eu vad…”, “Am ceva”
Relatia PECS – ABA, PECS – limbaj verbal si comunicare

Gesturi in comunicare
Limbajul verbal: Imitarea verbala, promovarea limbajului, limbajul functional.

Trainer: psih Daniela Martinescu, specializare in terapia si recuperarea copiilor cu autism
Consultant Analiza Comportamentala Aplicata (ABA).

Informatii si inscrieri: Ramona Pora –  ramona.pora@hr-professional.ro, tel: 0724.526.364 sau terapie_in_autism@yahoo.com
Se acorda diploma de participare. Nu se acorda credite.

 

Gandul zilei

Omul trebuie mai intai sa planga, pentru a putea vedea lumea cu alti ochi si a se bucura de ea.

Gustav Meyrink

 

Povesti orientale ca instrument de psihoterapie, Nossrat Pesesch

Nossrat Peseschkian, M.D., specialist in psihiatrie si neurologie, s-a nascut in Persia in 1933 si traieste in Germania din 1954. S-a specializat in psihoterapie in Germania de Vest, Elvetia si Statele Unite. Astazi este cunoscut ca fondator al Psihoterapiei Pozitive, pe baza abordarii transculturale. Munca sa a presupus investigatii in ceea ce priveste relatia dintre cultura si boala, si asupra conceptelor culturale existente in optsprezece grupuri culturale diferite. Lector international, Peseschkian a sustinut discursuri in universitati si colegii din Statele Unite, Hawai, Canada, Noua Zeelanda, Australia, Papua Noua Guinee, Kenia, Japonia, India, Brazilia, Elvetia, Austria si Germania. Este profesor asociat pentru Psihoterapie al Academiei de Studii Medicale Continue a Asociatiei Medicale din Hessen, Germania, iar in 1969 a deschis o clinica de zi pentru Medicina Psihosomatica, Psihoterapie si Terapie de familie in Wiesbaden. Modelul Psihoterapiei Pozitive este o sinteza de psihodinamica si terapie comportamentala care se concentreaza pe aspectele pozitive ale conflictului si suferintei. Modelul ofera perspective transculturale sub forma de proverbe, povesti si fabule, in care pacientul se poate recunoaste pe sine in termeni alegorici si astfel poate fi capabil sa stabileasca o noua forma de autoincredere si siguranta. Povesti orientale ca instrumente de psihoterapie – cu 100 de studii de caz pentru educatie si autoajutor – reprezinta o noua abordare care adreseaza fantezia si intuitia si reactiveaza potentialul individual de rezolvare a conflictului.